Atunci când o persoană primește Sf. Împărtășanie preotul sau Arhiereul însoțește actul împărtășirii de următoarele cuvinte: ” Se împărtășește robul (roaba) lui Dumnezeu , Numele, cu cinstitul și Sfântul Trup și Sânge al Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci.”. Remarcăm faptul că preotul nu se adresează la persoana a doua, vorbind cu cel ce se impărtășește, ci se adreseaza la persoana a treia, deci prezintă lui Dumnezeu persoana care a venit la Sf. Împărtășanie.
După ce i-a pronunțat numele, ceea ce înseamnă că îl pune într-o relație personală cu Dumnezeu, în cuvintele următoare arată scopul sau efectul împărtășirii – spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Scopul final este deci viața de veci dar pentru a ajunge acolo trebuie să trecem prin treapta iertării păcatelor.
După ce persoana primește Sf. Trup și Sf. Sânge, acestea intră în alcătuirea trupului și a sângelui ău și chiar dacă acest trup va muri, el va învia și la înviere se va distinge mai bine trupul lui Hristos în trupul celui înviat, va străluci Hristos în trupul persoanei înviate spre viața de veci.
Cel ce are pe Fiul are viața, cel ce nu are pe Fiul, nu are viața (I Ioan, 5, 12)